{"id":3362,"date":"2023-07-22T18:48:25","date_gmt":"2023-07-22T15:48:25","guid":{"rendered":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/?p=3362"},"modified":"2023-07-22T18:49:57","modified_gmt":"2023-07-22T15:49:57","slug":"scopul-nostru-a-fost-sa-aducem-institute-si-traditiile-care-se-ocupa-cu-mediul-intr-o-entitate-supraorganizationala-tehnic-numita-ecosistem-de-cercetare-interviu-cu-conf","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/scopul-nostru-a-fost-sa-aducem-institute-si-traditiile-care-se-ocupa-cu-mediul-intr-o-entitate-supraorganizationala-tehnic-numita-ecosistem-de-cercetare-interviu-cu-conf\/","title":{"rendered":"\u201eScopul nostru a fost s\u0103 aducem institute \u0219i tradi\u021biile care se ocup\u0103 cu mediul \u00eentr-o entitate supraorganiza\u021bional\u0103, tehnic numit\u0103 ecosistem de cercetare\u201d \u2013 interviu cu conf. univ. dr. Virgil Iordache, director adjunct al proiectului INTER-ASPA"},"content":{"rendered":"

La finalul anului 2022, Senatul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti a acordat distinc\u021bia pentru \u201eProiectul de cercetare cu cea mai mare contribu\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 cu impact \u00een societate\u201d <\/strong>\u00een domeniul \u0218tiin\u021belor Vie\u021bii \u0219i ale P\u0103m\u00e2ntului \u0219i, totodat\u0103, Marele Premiul al categoriei, Proiectului INstrumente de modelare a proceselor de inTERfa\u0163\u0103 Ap\u0103 \u2013 Sol \u2013 Plante \u2013 Aer pentru administrarea inteligent\u0103 \u015fi durabil\u0103 a bazinelor hidrografice \u015fi a ecosistemelor dependente de apa subteran\u0103 (<\/em><\/strong>INTER-ASPA)<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>

Cu o durat\u0103 de implementare de 44 de luni, \u00een perioada 2018-2021, din consor\u021biul care a derulat \u0219i implementat proiectul, pe l\u00e2ng\u0103 Universitatea din Bucure\u0219ti, au f\u0103cut parte Institutul Na\u021bional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie \u0219i Protec\u021bia Mediului \u2013 ICPA Bucure\u0219ti, Universitatea \u201eOvidius\u201d din Constan\u021ba, Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca, Institutul de Statistic\u0103 Matematic\u0103 \u0219i Matematic\u0103 Aplicat\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne \u201eGheorghe Mihoc \u2013 Caius Iacob\u201d, Universitatea \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i Institutul de Biologie Bucure\u0219ti al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>

Regretatul prof. univ. dr. emerit Radu L\u0103c\u0103tu\u0219u, director ini\u021bial al proiectului INTER-ASPA, a coordonat proiectul p\u00e2n\u0103 \u00een iarna anului 2020. \u00cen luna noiembrie a aceluia\u0219i an, consiliul de coordonare a luat \u00een unanimitate decizia ca ecosistemul de inovare pe care profesorul l-a creat s\u0103-i poarte numele.<\/p>

Propunerea nominaliz\u0103rii proiectului la Premiile Senatului se bazeaz\u0103 pe rezultatele deosebite ob\u0163inute, multe dintre ele apreciate la nivelul institu\u0163iilor guvernamentale. De asemenea, echipa de cercetare s-a remarcat prin foarte buna diseminare a rezultatelor cercet\u0103rii<\/strong><\/a>, \u00een 20 de articole \u0219tiin\u021bifice \u00een reviste de prestigiu, dou\u0103 capitole \u00een c\u0103r\u021bi interna\u021bionale, un brevet depus, seturi mari de date pentru zonele de cercetare pe termen lung, modele matematice \u0219i software pentru simularea proceselor ecohidrologice, precum \u0219i un pachet de tehnologii \u00een primele stadii de dezvoltare \u0219i solu\u021bii pentru dezvoltarea cadrului institu\u021bional.<\/p>

Mai multe informa\u021bii despre proiectul c\u00e2\u0219tig\u0103tor, provoc\u0103rile \u00een cercetare, importan\u021ba mentorilor \u0219i a colabor\u0103rii excelente \u00een cadrul unei echipe interdisciplinare vom afla de la conf. univ. dr. Virgil Iordache<\/strong>, cadru didactic la Facultatea de Biologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, cercet\u0103tor, director al Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din UB, director adjunct al proiectului INTER-ASPA.<\/strong><\/p>

Reporter:<\/strong> A\u021bi c\u00e2\u0219tigat, \u00een cadrul celei de-a \u0219asea edi\u021bii a Premiilor Senatului Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, distinc\u021bia pentru \u201eProiectul de cercetare cu cea mai mare contribu\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 cu impact \u00een societate\u201d \u00een domeniul \u0218tiin\u021belor Vie\u021bii \u0219i ale P\u0103m\u00e2ntului. Ce v-a motivat s\u0103 participa\u021bi la aceast\u0103 competi\u021bie \u0219i ce a \u00eensemnat pentru dumneavoastr\u0103 ob\u021binerea acestui premiu?<\/strong><\/p>

Virgil Iordache<\/strong>: \u00cen primul r\u00e2nd, vreau s\u0103 mul\u021bumesc membrilor Senatului \u0219i Comisiei de \u0218tiin\u021bele Vie\u021bii \u0219i P\u0103m\u00e2ntului c\u0103 a acordat acest premiu proiectului nostru.<\/p>

Motiva\u021bia unei persoane la v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii profesionale de a participa la competi\u021bia pentru premiile Senatului Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti este complex\u0103. \u00cemi aduc aminte c\u0103 la prima edi\u021bie a primit un premiu ca profesor emerit doamna Maria-Luiza Flonta, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne. S-a urcat z\u00e2mbind pe scena Aulei Facult\u0103\u021bii de Drept, \u0219i-a primit diploma un pic amuzat\u0103, iar apoi din cuv\u00e2ntul domniei sale a r\u0103zb\u0103tut dragostea \u0219i \u00eencurajarea pentru mai tinerii din grupul s\u0103u care o propuseser\u0103 pentru acest premiu, de\u0219i domnia sa nu mai avea nevoie de vreo confirmare profesional\u0103. Indirect era o \u00eencurajare \u0219i pentru ce reu\u0219ise s\u0103 fac\u0103 atunci conducerea Universit\u0103\u021bi prin aceast\u0103 nou\u0103 institu\u021bie, a Premiilor Senatului, de\u0219i participarea la competi\u021bie nu fusese prea mare, sau poate tocmai pentru aceasta.<\/p>

La nivelul mai modest \u0219tiin\u021bific \u0219i didactic al celor care contribuim \u0219i noi la misiunea Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i a comunit\u0103\u021bii academice din \u021bar\u0103 se manifest\u0103 fenomene similare. Motiva\u021bia de participare vine \u00een primul r\u00e2nd din rela\u021bia cu oamenii din echipe, cei f\u0103r\u0103 de care nu ar putea exista vreun proiect de cercetare. Persoanele implicate \u00een coordonarea echipelor au datoria s\u0103 semnaleze public succesul efortului tuturor. Este func\u021bia de comunicare extern\u0103 cu rol de recunoa\u0219tere simbolic\u0103 \u0219i de preg\u0103tire a unor viitoare colabor\u0103ri.<\/p>

A doua motiva\u021bie, cumva specific\u0103 Rom\u00e2niei, este sus\u021binerea institu\u021biilor meritocratice de felul Premiilor Senatului \u00een func\u021bia lor proprie, de semnalare a rezultatelor \u0219i valorilor de folos pentru misiunea Universit\u0103\u021bii, at\u00e2t cea de cercetare, c\u00e2t \u0219i cea de formare a resursei umane. Pentru cei \u00een formare ca studen\u021bii no\u0219tri conteaz\u0103 mult s\u0103 se orienteze dup\u0103 autoritatea semnalat\u0103 prin valid\u0103ri simbolice, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va putea manifesta deplin g\u00e2ndirea critic\u0103 proprie. Premiile Senatului contribuie la consolidarea unui prestigiu \u0219i a unei reputa\u021bii de folos profesorului \u00een munca sa cu cei tineri.<\/p>

O alt\u0103 motiva\u021bie e mai mult o obliga\u021bie pur tehnic\u0103, a oric\u0103rui manager de proiect, anume diseminarea rezultatelor. Un calificativ \u201eExcelent\u201d<\/em> la raportul final al unui proiect trebuie mediatizat, comunicat. Am v\u0103zut anul acesta la competi\u021bia de proiecte de cercetare exploratorie c\u0103 dac\u0103 ai ob\u021binut vreun calificativ sub \u201eFoarte bine\u201d<\/em> ca director de proiect acum trebuie s\u0103 \u0219i declari \u0219i vei fi depunctat. E o m\u0103sur\u0103 foarte bun\u0103 a CNCS \u0219i UEFISCDI.<\/p>

Exist\u0103 \u0219i o motiva\u021bie strict personal\u0103, anume bucuria c\u0103 institu\u021bia la care lucrezi are standarde academice \u00eenalte \u0219i c\u0103 urmezi \u00eempreun\u0103 cu colegele \u0219i colegii t\u0103i aceste standarde. E o bucurie s\u0103 fii parte din comunitatea academic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, pentru care sunt recunosc\u0103tor.<\/p>

R.: Regretatul prof. univ. dr. emerit Radu L\u0103c\u0103tu\u0219u a fost directorul proiectului p\u00e2n\u0103 \u00een iarna anului 2020. \u00cen noiembrie 2020 consiliul de coordonare a luat \u00een unanimitate decizia ca ecosistemul de inovare pe care profesorul l-a creat s\u0103-i poarte numele. Cum a\u021bi luat aceast\u0103 decizie \u0219i ce a\u021bi \u00eenv\u0103\u021bat de la mentorul unor \u00eentregi genera\u021bii de cercet\u0103tori?<\/strong><\/p>

V.I.:<\/strong> Rela\u021bia mea cu Profesorul L\u0103c\u0103tu\u0219u a fost mai mult dec\u00e2t profesional\u0103, a \u00eenceput \u00een anul 1998 cred, c\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit la o conferin\u021b\u0103 dedicat\u0103 metalelor grele, un domeniu \u00een care lucrase mult, la Timi\u0219oara. Ceea ce am \u00eenv\u0103\u021bat nu pot transmite \u00een cuvinte scrise, dar am s\u0103 dau un exemplu. \u00cen toamna anului 2018 nu mai aveam resurse financiare ca s\u0103 acop\u0103r costurile pentru fiul meu care studia \u00een Marea Britanie. Am c\u0103utat \u00een toate p\u0103r\u021bile \u0219i nu am g\u0103sit. M-am dus la domnia sa, i-am spus situa\u021bia \u0219i mi-a \u00eemprumutat c\u00e2t aveam nevoie. Desigur c\u0103 i-am returnat ulterior, abia \u00eencepuse proiectul premiat acum. Proiectul INTER-ASPA nu ar fi existat f\u0103r\u0103 aceast\u0103 rela\u021bie uman\u0103 dintre noi.<\/p>

Cu permisiunea dumneavoastr\u0103, am s\u0103 redau cele c\u00e2teva cuvinte spuse, ca fiecare dintre participan\u021bii de atunci, \u00eentristatei adun\u0103ri la plecarea dintre noi a domnului Profesor. Citatele sunt extrase dintr-o carte a domniei sale despre comunitatea speciali\u0219tilor \u00een \u0219tiin\u021ba solului:<\/p>

\u201eDin p\u0103m\u00e2nt suntem f\u0103cu\u0163i cu dragoste \u015fi \u00een p\u0103m\u00e2nt ne vom \u00eentoarce.\u201d<\/em><\/p>

P\u0103m\u00e2ntul, solul, a fost pentru Profesorul L\u0103c\u0103tu\u015fu simbolul dragostei, iat\u0103 ce spune: \u201eDac\u0103 sol nu e, nimic nu e!\u201d<\/em>, parafraz\u00e2nd pe Sf\u00e2ntul Apostol Pavel. \u015etiin\u0163a despre sol a fost pentru dumnealui un dar f\u0103cut oamenilor.<\/p>

Dup\u0103 refugierea familiei din \u0162inutul Her\u0163ei, Radu L\u0103c\u0103tu\u015fu a fost un copil s\u0103rman \u015fi bun, trebuia s\u0103 mearg\u0103 opt kilometri p\u00e2n\u0103 la \u015fcoal\u0103 pe un drum adesea noroios. Iat\u0103 ce spune despre calul care l-a purtat de la \u015fase ani:<\/p>

\u201eLa \u00eenceput mergea cineva cu mine c\u0103lare, dup\u0103 care, datorit\u0103 condi\u0163iilor inconfortabile din \u015fea pentru mine, am cerut s\u0103 merg singur [cu calul], iar acesta m-a ascultat \u015fi timp de trei ani, \u00een condi\u0163ii vitrege de vreme, m-a dus la \u015fcoal\u0103. I-am purtat \u015fi-i mai port \u015fi acum o ve\u015fnic\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 acestui cal, care a sf\u00e2r\u015fit la abator \u00een iure\u015ful acelor ani de a \u00eenlocui caii cu tractoare.\u201d<\/em> (p. 264)<\/p>

\u015ecoala, cunoa\u015fterea, recuno\u015ftin\u0163a sunt valori definitorii ale Profesorului L\u0103c\u0103tu\u015fu. Prime\u015fti ca s\u0103 dai mai departe, e\u015fti parte dintr-un neam, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii na\u0163ionalist (un str\u0103-str\u0103bunic al s\u0103u era austriac), e\u015fti parte dintr-o tradi\u0163ie de cercetare f\u0103r\u0103 s\u0103 fii \u00eenchis \u00een ea (a colaborat cu o mul\u0163ime de oameni din alte discipline \u015fi universit\u0103\u0163i). E\u015fti liber, responsabil, \u015fi cultivi libertatea: cultura, ini\u0163iativa creativ\u0103 (\u00eei pl\u0103ceau literatura, teatrul), totul pentru a fi de folos \u0163ie \u015fi altora, cu seriozitate \u015fi cu mult efort, cu dedicare. Nu \u00eei pl\u0103cea ceea ce nu era serios. S\u0103 mai citim pu\u0163in:<\/p>

\u201eNu mi-a pl\u0103cut munca din minister, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul agricol era trecut la Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, noi av\u00e2nd un rol decorativ, rol pe care-l jucam \u015fi-n direc\u0163ia cercet\u0103rii, ministerul nemaifiind cel care finan\u0163a cercetarea. La acestea se adaug\u0103 obtuzitatea unor \u015fefi numi\u0163i politic.\u201d<\/em> (p. 277)<\/p>

Nu \u00eel interesa puterea doar ca s\u0103 aib\u0103 putere, ci ca s\u0103 serveasc\u0103 pe al\u0163ii. Cerea ca cei responsabili de destinul altora s\u0103 aib\u0103 ni\u015fte calit\u0103\u0163i. Iat\u0103 ce \u00eentreba pe unul dintre interlocutorii s\u0103i:<\/p>

\u201ePentru c\u0103 am ajuns aici, numi\u0163i tr\u0103s\u0103turile de caracter ale unui conduc\u0103tor care s\u0103 contribuie la sus\u0163inerea domeniului pe care \u00eel p\u0103store\u015fte \u015fi \u00een acela\u015fi timp, reversul medaliei, tr\u0103s\u0103turile de caracter ale unui conduc\u0103tor care fr\u00e2neaz\u0103 dezvoltarea domeniului pe care-l conduce.\u201d<\/em> (p. 94)<\/p>

Sunt \u00eentreb\u0103ri la care nimeni nu i-a r\u0103spuns \u015fi atunci a dat r\u0103spunsul cu propria sa via\u0163\u0103, d\u0103ruind tot ce avea mai bun \u015fi nefr\u00e2n\u00e2nd pe nimeni. Profesorul L\u0103c\u0103tu\u015fu a fost un om care a dorit toat\u0103 via\u0163a s\u0103 fie drept, corect, \u00eentr-un sistem care nu era mereu a\u015fa. Venea cu valori clare, puternice, dintr-o lume a\u015fezat\u0103, \u015fi le-a adus cu sine peste timp p\u00e2n\u0103 acum. Vedem \u015fi azi, aici, pe chipul s\u0103u adormit pacea, lini\u015ftea unui om care s-a str\u0103duit s\u0103 fac\u0103 pe c\u00e2t de pu\u0163in r\u0103u \u015fi pe c\u00e2t de mult bine a putut.<\/p>

R.: Echipa proiectului este interdisciplinar\u0103, format\u0103 din exper\u021bi afilia\u021bi mai multor centre de cercetare de la Facult\u0103\u021bile de Biologie, Geologie \u0219i Geofizic\u0103 ale Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i de Gr\u0103dina Botanic\u0103 \u201eDimitrie Br\u00e2ndz\u0103, precum \u0219i de la Universitatea \u201eOvidius\u201d din Constan\u021ba, Institutul de Statistic\u0103 Matematic\u0103 \u0219i Matematic\u0103 Aplicat\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne \u201eGheorghe Mihoc \u2013 Caius Iacob\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, Universitatea \u201eValahia\u201d T\u00e2rgovi\u0219te, Institutul de Biologie Bucure\u0219ti \u0219i numeroase organiza\u021bii ale beneficiarilor priva\u021bi \u0219i publici. Cum a decurs colaborarea cu cercet\u0103torii \u0219i speciali\u0219tii implica\u021bi \u00een acest proiect?<\/strong><\/p>

V.I.:<\/strong> Colaborarea cu to\u021bi cercet\u0103torii a decurs foarte bine, s-au instalat rela\u021bii de prietenie durabile. Fiecare persoan\u0103 avea \u0219i are un profil de lider \u00een domeniul s\u0103u \u0219i a dat tot ce a putut mai bun pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare. Nu de pu\u021bine ori au dovedit generozitate, renun\u021b\u00e2nd la avantaje la care alte persoane nu ar fi renun\u021bat. De exemplu, Profesorul Scr\u0103deanu de la Geologie a renun\u021bat la pozi\u021bia de coordonator al UB \u00een proiect ca s\u0103 pot coordona eu, nu mai erau bani pe cheltuieli directe la salarii, fiind orienta\u021bi spre cercet\u0103torii cu baza, dar erau pe management \u0219i am putut astfel \u00eencasa un salariu din acest capitol. Func\u021bia de director adjunct pe care am fost numit de Profesorul L\u0103c\u0103tu\u0219u \u00een contract exist\u0103 \u00een proiectele integrate europene, dar nu \u00een sistemul contractual rom\u00e2nesc, a\u0219a c\u0103 nu era finan\u021bat\u0103 ca atare. Profesorul Dan Cog\u0103lnicenu nu avea nevoie de acest proiect, avea foarte multe oportunit\u0103\u021bi, dar a acceptat s\u0103 gireze cu CV-ul s\u0103u de membru corespondent al Academiei ca s\u0103 avem \u0219anse reale de c\u00e2\u0219tig.<\/p>

Evaluatorii au f\u0103cut referire explicit\u0103 la domnia sa \u00een fi\u0219ele de evaluare. La Institutul de Biologie Bucure\u0219ti al Academiei Rom\u00e2ne, Dumitru Murariu, tot membru corespondent al Academiei, a acceptat la fel, de\u0219i nu a avut nici un avantaj direct din proiectul, direc\u021bion\u00e2nd resursele spre grupul de cercet\u0103tori de la domnia sa.<\/p>

Cercet\u0103torul Ion Stelian de la Institutul de Statistic\u0103 \u0219i Matematic\u0103 Aplicat\u0103 \u201eGheorghe Mihoc \u2013 Caius Iacob\u201d al Academiei Rom\u00e2ne a scris \u0219i propriul proiect de parteneriate complexe \u0219i ne-a inspirat \u00een anumite p\u0103r\u021bi legate de managementul riscului pe care nu am fi \u0219tiut s\u0103 le scriem la fel de bine la aplicare. Proiectul scris de dumnealui nu a fost finan\u021bat, INTER-ASPA a fost finan\u021bat, iar aceast\u0103 situa\u021bie nu s-a v\u0103zut niciodat\u0103 \u00een derularea proiectului, s-a bucurat c\u0103 putem colabora \u00een consor\u021biu indiferent cine coordoneaz\u0103. Profesorii Dunea \u0219i Iordache de la T\u00e2rgovi\u0219te au fost permanent al\u0103turi de noi \u0219i au ob\u021binut scrisori de interes din partea a multe firme, exist\u00e2nd o rela\u021bie de prietenie consolidat\u0103 cu dumnealor de mult\u0103 vreme.<\/p>

\u00cens\u0103 cea mai mare contribu\u021bie la scrierea proiectului dintre parteneri, pe l\u00e2ng\u0103 institu\u021bia coordonatoare \u0219i co-coordonatoare, a avut-o Profesorul Baciu de la Cluj, cu care am comunicat numai pe telefon la aplicare, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eel fi cunoscut \u00eenainte. Domnia sa a avut un ethos<\/em> al valorilor bune academice \u0219i entuziasmul care lipse\u0219te multora, pe linia asocia\u021bie \u2013 personal profesional Ad Astra. C\u00e2nd proiectul a fost aplicat cu succes cu 15 minute \u00eenainte de termenul-limit\u0103 \u0219i eram cu domnia sa \u00een schimburi de e-mail-uri permanente \u0219i cu Profesorul L\u0103c\u0103tu\u0219u sun\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 care e situa\u021bia, Profesorul Baciu ne-a spus c\u0103 s-a sim\u021bit ca \u00een adolescen\u021b\u0103 c\u00e2nd erau examenele de admitere la facultate. Sunt multe alte persoane care au contribuit decisiv \u0219i a\u0219 vrea s\u0103 men\u021bionez explicit pe directorul \u0219tiin\u021bific al ICPA, Mihail Dumitru \u0219i pe Anca L\u0103c\u0103tu\u0219u, so\u021bia \u0219i colega profesorului L\u0103c\u0103tu\u0219u.<\/p>

Totu\u0219i, am crezut realmente c\u0103 vom ob\u021bine finan\u021barea atunci c\u00e2nd lucram la redactare numai dou\u0103 persoane, domnul L\u0103c\u0103tu\u0219u \u0219i cu mine. Era ceea ce se nume\u0219te \u00een ac\u021biunea social\u0103 un \u201cstatement\u201d, \u00een ce valori crezi \u0219i le demonstrezi prin ce faci. Cuno\u0219team foarte bine condi\u021biile competi\u021biei, anun\u021bate cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de termenul-limit\u0103 \u0219i apoi cu o mic\u0103 prelungire de \u00eenc\u0103 dou\u0103. DGXII anun\u021b\u0103 astfel de proiecte pachetul cu minim \u0219ase luni \u00eenainte. Convingerea noastr\u0103 venea din \u00eencrederea dintre noi.<\/p>

Am detaliat aceste lucruri pentru a puncta c\u0103 poate exista o cooperare interdisciplinar\u0103 numai dac\u0103 exist\u0103 o rela\u021bia uman\u0103 solid\u0103 \u00eentre oamenii dintre discipline diferite. S-a v\u0103zut asta \u0219i la \u0219coala de var\u0103 de la Ha\u021beg, unde consor\u021biul \u0219i-a asumat o declara\u021bie final\u0103 care face cinste \u0219tiin\u021bei din Rom\u00e2nia. Este meritul academicianului Dumitru Murariu acel document, dar domnia sa a dorit s\u0103 nu fie primul \u00een lista de autori. Profesorul nu mai era deja printre noi.<\/p>

Desigur, se poate r\u0103spunde \u0219i tehnic \u00eentreb\u0103rii dumneavoastr\u0103, prin prisma rolului ecosistemelor de inovare, a dificult\u0103\u021bilor de comunicare \u0219i ac\u021biune interdisciplinar\u0103 \u0219i a c\u0103ilor institu\u021bionale de facilitare a cooper\u0103rii. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 fac trimitere la o publica\u021bie rezultat\u0103 din proiect publicat\u0103 recent \u00een Journal of Environmental Management<\/em><\/strong><\/a>, \u00een care chestiunea ecosistemelor de inovare a abordat at\u00e2t \u00een textul principal, c\u00e2t \u0219i \u00een materialele suplimentare. Materialele suplimentare includ \u0219i ce am prezentat la \u0218coala de Var\u0103 din anul 2021 de la Ha\u021beg cu privire la acest subiect.<\/p>

Crearea ecosistemelor de inovare \u00een domeniul serviciilor de mediu este ceva \u00eenc\u0103 \u00een stadiu incipient \u0219i pe plan interna\u021bional. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim am fost \u00een frontul dezvolt\u0103rii institu\u021bionale pe plan global. Afacerile \u00een domeniul mediului \u0219i consultan\u021b\u0103 sunt \u00eenc\u0103 departe de ce ar trebui s\u0103 fie pentru servirea intereselor publice, ceea ce are implica\u021bii \u0219i asupra ecosistemelor de cercetare asociate. Cererea dinspre sectorul de afaceri \u0219i dinspre institu\u021biile publice nu e ca pentru alte sectoare \u0219i atunci tehnologiile inovative \u00een stadii TRL4 tind s\u0103 nu fie preluate pentru implementare \u00een economie, ecosistemele de cercetare depinz\u00e2nd de continuitatea finan\u021b\u0103rii publice.<\/p>

R.: Care sunt principalele provoc\u0103ri pe care le-a\u021bi \u00eent\u00e2mpinat \u00een implementarea proiectului?<\/strong><\/p>

V.I.:<\/strong> Dou\u0103 provoc\u0103ri importante au fost pandemia \u0219i decesul liderului proiectului. Aici a contat foarte mult capitalul social din proiect pentru dep\u0103\u0219ire \u0219i am reu\u0219it. Altele au \u021binut de climatul general din cercetarea rom\u00e2neasc\u0103 care nu este \u00eenc\u0103 orientat spre performan\u021b\u0103 validat\u0103 interna\u021bional. Aici toat\u0103 lumea a f\u0103cut eforturi, dar am \u0219i profitat din plin de o personalitate \u0219tiin\u021bific\u0103 de un nivel excep\u021bional, cu o productivitate \u0219tiin\u021bific\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, domnul Cristian P\u0103ltineanu de la ICPA, care scrie articole \u0219tiin\u021bifice cum respir\u0103.<\/p>

O alt\u0103 provocare a fost continuarea activit\u0103\u021bii dup\u0103 \u00eencetarea contractului, \u00een condi\u021biile \u00een care PNRR a venit cu priorit\u0103\u021bi mai degrab\u0103 sectoriale. Institu\u021biile din INTER-ASPA s-au descurcat foarte bine \u0219i au absorbit dou\u0103 proiecte majore, unul pe sectorul ap\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti, altul pe direc\u021bia sustenabilitate la Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca. Din p\u0103cate, tocmai ICPA, institutul Profesorului L\u0103c\u0103tu\u0219u a r\u0103mas f\u0103r\u0103 finan\u021bare din PNRR, pentru c\u0103 de soluri se ocup\u0103 Universitatea Politehnic\u0103 din Bucure\u0219ti. \u201eMiracolul\u201d de la competi\u021bia din anul 2017 nu s-a mai produs. \u00cen acest context, fiind afectate \u0219i intereselor comunit\u0103\u021bii hidrogeologilor \u0219i geologilor, nu numai a pedologilor, am catalizat cu sus\u021binerea conducerii Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti o ini\u021biativ\u0103 de construire a unei re\u021bele de tipul \u201cCritical Zone Observatory\u201d care s\u0103 continue tema proceselor de interfa\u021b\u0103 \u0219i a serviciilor biogeochimice, \u00een care evident un rol central va avea \u0219i ICPA. De unde se vor g\u0103si resurse de finan\u021bare r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut, deocamdat\u0103 avem o aplica\u021bie la proiecte de cercetare exploratorie.<\/p>

R.: Care sunt cele mai importante obiective pe care acest proiect a inten\u021bionat s\u0103 le aduc\u0103 societ\u0103\u021bii actuale?<\/strong><\/p>

V.I.:<\/strong> Hidrologii \u0219i hidrogeologii colaboreaz\u0103 uzual cu Apele Rom\u00e2ne, speciali\u0219tii \u00een soluri cu institu\u021biile care se ocup\u0103 cu agricultura, ecologii tind s\u0103 se ocupe cu ariile protejate \u0219i diversitatea biologic\u0103 relevant\u0103 din punctul de vedere al statutului de protec\u021bie, se poate continua enumerarea pentru fiecare tip de component\u0103 a mediului \u00een parte. Cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 a evoluat disciplinar \u0219i a servit un management sectorial al componentelor mediului. E ca \u0219i cum la oameni cineva se ocup\u0103 de s\u0103n\u0103tatea urechilor, altcineva de a ochilor, al\u021bi speciali\u0219ti de inim\u0103, oase etc.<\/p>

Diferen\u021ba \u00eentre mediu \u0219i s\u0103n\u0103tatea uman\u0103 e c\u0103 \u00een timp ce la oameni exist\u0103 ni\u0219te clinici integrate sau spitale unde po\u021bi s\u0103 te duci s\u0103 te consul\u021bi cu programare sau la urgen\u021b\u0103 de la un cabinet la altul, \u00een cazul mediului speciali\u0219tii nu au cabinete, ci institute separate, iar aceste institute nu comunic\u0103 unele cu altele pentru a rezolva cu s\u0103n\u0103tatea mediului. Mai mult, apare o competi\u021bie pe resursele pacientului bolnav, cine s\u0103 primeasc\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie, chiar dac\u0103 te dor urechile e\u0219ti trimis la cardiologie, iar problema de s\u0103n\u0103tate a fiin\u021bei ca \u00eentreg devine secundar\u0103.<\/p>

Scopul nostru a fost s\u0103 aducem institute \u0219i tradi\u021biile care se ocup\u0103 cu mediul \u00eentr-o entitate supraorganiza\u021bional\u0103, tehnic numit\u0103 ecosistem de cercetare. C\u00e2nd are \u0219i parte de firme devine ecosistem de inovare. Problema era cum s\u0103 facem s\u0103 coopereze institute, nu oameni, institute care nu au tradi\u021bia cooper\u0103rii institu\u021bionalizate, ci servesc tradi\u021bional sectoare economice care utilizeaz\u0103 capitalul natural \u00een mod diferit.<\/p>

\u0218tiin\u021ba ecologiei furnizeaz\u0103 conceptul de ecosistem, dar aceast\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 s-a asociat unui management sectorial el \u00eensu\u0219i, cel al diversit\u0103\u021bii biologice \u0219i ecologice \u00een termeni de habitate, prin propria legisla\u021bie pe care a catalizat-o, separat\u0103 de legisla\u021bia despre ape soluri, p\u0103duri etc. Nu puteam folosi a\u0219adar conceptul de sistem ecologic natural ca s\u0103 integr\u0103m abord\u0103rile, \u0219i atunci coordonarea consor\u021biului a decis s\u0103 vorbim despre procese de interfa\u021b\u0103 \u00eentre compartimentele sol, ap\u0103, biodiversitate, ceea ce era acceptabil pentru toat\u0103 lumea.<\/p>

Obiectivul a fost s\u0103 cre\u0103m cunoa\u0219tere \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i tehnologii pentru managementul acestor procese de interfa\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 livr\u0103m o solu\u021bie pentru un sistem de monitoring integrat al mediului \u00een care ce se monitorizeaz\u0103 nu mai este doar calitatea solului, a apei, a habitatelor (abord\u0103ri sectoriale) ci \u0219i serviciile ecosistemice care depinde de interac\u021biunea dintre ace\u0219ti \u201efactori de mediu\u201d.<\/p>

Folosirea termenului servicii ecosistemice a fost acceptabil\u0103 pentru c\u0103 \u00een toate domeniile s-a internalizat sintagma aceasta datorit\u0103 finan\u021b\u0103rii de proiecte cu tema aceasta de la nivel european. \u0218i speciali\u0219tii \u00een ape, \u0219i cei \u00een p\u0103duri, \u0219i cei \u00een soluri, \u0219i cei \u00een ramuri ale geografiei se ocup\u0103 acum de servicii ecosistemice, ca s\u0103 nu mai vorbim de serviciile legate de controlul climei, de interes pentru speciali\u0219tii \u00een aer, pentru c\u0103 exist\u0103 mult\u0103 finan\u021bare cu privire la ele. Dar toat\u0103 lumea are rezerve s\u0103 se ocupe de ecosisteme ca \u00eentreg, pentru c\u0103 ar \u00eensemna s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe structura institu\u021bional\u0103, ceea ce nu e acceptabil.<\/p>

Solu\u021bia de evolu\u021bie institu\u021bional\u0103 agreat\u0103 a fost ca fiecare tip de institu\u021bie s\u0103 dezvolte un fel de departament intern care s\u0103 asigura conexiunea cu alte institu\u021bii din domeniul mediu. Ca \u0219i cum la un calculator pui o ie\u0219ire USB ca s\u0103 ai unde s\u0103 introduce cablul de la alt calculator. P\u00e2n\u0103 acum acest adapt\u0103ri institu\u021bionale pentru \u201e\u00eenre\u021belare\u201d nu existau, comunicarea era numai prin persoane, nu erau diferen\u021biat unit\u0103\u021bi func\u021bionale \u00een structura organiza\u021biilor. A\u0219a cum, de exemplu, Universitatea din Bucure\u0219ti nu avea la \u00eenceputul anilor 2000 un Departament de Cercetare, sau nu avea un ICUB p\u00e2n\u0103 recent. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 institutele partenere vor \u0219i investi \u00een aceste maturiz\u0103ri organiza\u021bionale e o chestiune care depinde nu numai de rezultatele INTER-ASPA, ci \u0219i de decizii ale institu\u021biilor care le coordoneaz\u0103 \u0219i situa\u021bia pie\u021bei serviciilor de mediu.<\/p>

Dar tehnic \u0219tim ce \u0219i cum trebuie f\u0103cut. Am informat to\u021bi deciden\u021bii relevan\u021bi, inclusiv comisia institu\u021biei Preziden\u021biale care s-a ocupat de schimb\u0103rile climatice \u0219i care s-a ar\u0103tat receptiv\u0103 la aceste rezultate. Raportul final al proiectului poate fi consultat aici<\/strong><\/a>.<\/p>

Solu\u021biile de evolu\u021bie institu\u021bional\u0103 pentru cercetare, monitoring<\/em> \u0219i management sunt unice \u0219i adaptate societ\u0103\u021bilor. De exemplu, \u00een Germania la o universitate colaboratoare lucreaz\u0103 interdisciplinar un departament de microbiologie \u0219i unul de geologie. C\u00e2nd simpozionul anual al \u0219colii interdisciplinare se \u021bine la microbiologi, se refer\u0103 la Bio-geo-interactions<\/em>. C\u00e2nd se \u021bine la geologi, se nume\u0219te Geo-bio-interactions<\/em>. Ce intereseaz\u0103 pe acei oameni e s\u0103 fac\u0103 ceva de folos \u00eempreun\u0103, nu cum se nume\u0219te, dar nu neglijeaz\u0103 nici culturile grupale \u0219i tradi\u021biile. Ceva de acest fel a fost \u0219i obiectivul nostru. Pentru o societate ca cea rom\u00e2neasc\u0103, traversat\u0103 de at\u00e2tea clivaje, e un obiectiv \u0219i socialmente important, nu numai cu impact \u0219tiin\u021bific, economic \u0219i institu\u021bional.<\/p>

R.: \u00cen ce alte proiecte de cercetare sunte\u021bi implicat \u00een prezent?<\/strong><\/p>

V.I.:<\/strong> \u00cen acest moment sunt membru \u00een dou\u0103 proiecte de cercetare exploratorie, unul \u00een domeniu biogeochimiei<\/a>, condus de dr. Aurora Neagoe, \u0219i unul \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor sociale<\/a>, condus de prof. univ. dr. Paul Drago\u0219 Aligic\u0103.<\/p>

Profit\u00e2nd de aceast\u0103 \u0219ans\u0103 am aplicat conceptul general de rezilien\u021b\u0103 dezvoltat \u00een PCE Polygov la serviciile biogeochimice<\/em> (un tip de servicii ecosistemice) ale c\u0103ror procese naturale sunt cercetate \u00een PCE Metteflux \u00een privin\u021ba rezisten\u021bei la influen\u021ba temperaturii ca factor de stres. E foarte interesant s\u0103 operezi \u00een domenii distincte de cunoa\u0219tere \u0219i a\u0219 vrea s\u0103 spun c\u0103 f\u0103r\u0103 cunoa\u0219tere serioas\u0103 ob\u021binut\u0103 la Facultatea de Filosofie a UB nu puteam face asta. Nu voi \u00eenceta niciodat\u0103 s\u0103 fiu recunosc\u0103tor acelor profesori.<\/p>

De altfel, \u0219i INTER-ASPA, proiectul premiat, a beneficiat de aceste cuno\u0219tin\u021be, chiar dac\u0103 nu spui nim\u0103nui asta pentru c\u0103, desigur, nu e un proiect filosofic. Dar filosofia are capacitatea s\u0103 permit\u0103 observarea unor pun\u021bi posibile \u00eentre domenii diferite, care apoi pot fi eventual construite prin ac\u021biune \u00een comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, nu filosofic\u0103. Recomand oric\u0103rui absolvent din domeniul \u0219tiin\u021belor s\u0103 fac\u0103 un al doilea master la filosofie, fie \u00een zona teoretic\u0103, fie \u00een cea etic\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cel \u00een domeniu \u0219tiin\u021bei de care se ocup\u0103. Filosofia va fi un catalizator al \u00een\u021belegerii sale \u0219tiin\u021bifice, ca s\u0103 nu mai vorbim de contextualizarea potrivit\u0103 a acesteia \u00een viziunile asupra lumii care func\u021bioneaz\u0103 \u00een societate.<\/p>

R: \u00cen afar\u0103 de Premiile Senatului, cum crede\u021bi c\u0103 ar mai putea stimula excelen\u021ba didactic\u0103 \u0219i de cercetare Universitatea din Bucure\u0219ti?<\/strong><\/p>

V.I.:<\/strong> Ca membru \u00eentr-un consiliu de administra\u021bie al unui institut de cercetare dezvoltare am v\u0103zut pe viu c\u0103 nu ai cum s\u0103 ai opinii avizate cu privire la cum se poate stimula excelen\u021ba \u00een organiza\u021bia din care faci parte dac\u0103 nu ai informa\u021biile despre institu\u021bie pe mas\u0103, ce oameni, ce resurse, ce probleme, ce \u00ee\u021bi cere ministerul, ce cadru legislativ, etc. Opiniile exprimate \u00een afara unor astfel de informa\u021bii pot avea valoare de semnal informal pentru conducere, c\u0103 ceva nu e \u00een regul\u0103, sau valoare de \u201cbrainstorming\u201d, c\u00e2nd se cere p\u0103rerea tuturor. C\u00e2nd coordonezi \u0219i r\u0103spunzi perspectiva e diferit\u0103 \u0219i nu are rost s\u0103 interfer\u0103m f\u0103r\u0103 informa\u021biile necesare cu persoanele care au primit mandat s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilitatea excelen\u021bei didactice \u0219i de cercetare \u00een Universitatea din Bucure\u0219ti. Evolu\u021bia situa\u021biei Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti este excelent\u0103 \u00een raport cu condi\u021biile economice, macroinstitu\u021bionale \u0219i climatul general din societate care dau coordonatele mediului \u00een care se dezvolt\u0103.<\/p>

A\u0219a cum \u0219i noi la nivel de grup de cercetare ne integr\u0103m interna\u021bional ca s\u0103 putem s\u0103 ne dezvolt\u0103m, la fel \u0219i Universitatea din Bucure\u0219ti are rezultate remarcabile de integrare \u00een re\u021bele europene. Poten\u021bialul structural acumulat va putea fi imediat valorificat pe plan na\u021bional c\u00e2nd condi\u021biile vor fi favorabile. E ca \u0219i cum te antrenezi la sal\u0103 ca s\u0103 mergi pe munte, nu se vede diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de al\u021bi cet\u0103\u021beni care nu fac asta c\u00e2nd mergi prin parc, dar la prima ascensiune lucrurile sunt limpezi. Sunt optimist c\u0103 nu va dura mult p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>

Ce pot face \u00een mod pertinent este s\u0103 lucrez la stimularea propriei mele excelen\u021be, la cea a studentelor \u0219i studen\u021bilor mei \u0219i a colegilor cu care colaborez direct. Ne str\u0103duim pe c\u00e2t putem s\u0103 fim alinia\u021bi cu ce scrie \u00een carta Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u0219i, \u00een general, a oric\u0103rei universit\u0103\u021bi. Mai investesc personal \u0219i \u00een presta\u021bii civice care mi se par de interes comun pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea climatului din societate.<\/p>

V\u0103 mul\u021bumesc foarte mult pentru oportunitatea de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor dumneavoastr\u0103, a face astfel cunoscute rezultatele muncii noastre \u0219i a aduce \u00een fa\u021ba oamenilor memoria institu\u021bional\u0103 a Profesorului Radu L\u0103c\u0103tu\u0219u.<\/em><\/p>

P<\/em>roiectul \u201eINstrumente de modelare a proceselor de inTERfa\u021b\u0103 Ap\u0103 \u2013 Sol \u2013 Plante \u2013 Aer pentru administrarea inteligent\u0103 \u015fi durabil\u0103 a bazinelor hidrografice \u015fi a ecosistemelor dependente de apa subteran\u0103 \u2013 INTER-ASPA \u201eRadu L\u0103c\u0103tu\u0219u\u201d, proiect nr. 34PCCDI\/2018, a fost finan\u021bat de Unitatea Executiv\u0103 pentru Finan\u021barea \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului Superior a Cercet\u0103rii, Dezvolt\u0103rii \u0219i Inov\u0103rii \u2013 UEFISCDI.<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La finalul anului 2022, Senatul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti a acordat distinc\u021bia pentru \u201eProiectul de cercetare cu cea mai mare contribu\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 cu impact \u00een societate\u201d \u00een domeniul \u0218tiin\u021belor Vie\u021bii \u0219i ale P\u0103m\u00e2ntului \u0219i, totodat\u0103, Marele Premiul al categoriei, Proiectului INstrumente de modelare a…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":3363,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[38],"tags":[],"class_list":["post-3362","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-ultimele-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3362","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3362"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3362\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3364,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3362\/revisions\/3364"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3363"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}