{"id":3359,"date":"2023-07-22T18:47:04","date_gmt":"2023-07-22T15:47:04","guid":{"rendered":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/?p=3359"},"modified":"2023-07-22T18:50:12","modified_gmt":"2023-07-22T15:50:12","slug":"situl-arheologic-romula-resca-din-dobrosloveni-olt-coordonat-de-universitatea-din-bucuresti-propus-pe-lista-patrimoniului-cultural-mondial-unesco","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/situl-arheologic-romula-resca-din-dobrosloveni-olt-coordonat-de-universitatea-din-bucuresti-propus-pe-lista-patrimoniului-cultural-mondial-unesco\/","title":{"rendered":"Situl arheologic Romula-Re\u0219ca din Dobrosloveni (Olt), coordonat de Universitatea din Bucure\u0219ti, propus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO"},"content":{"rendered":"

Situl arheologic Re\u0219ca-Romula<\/strong> din localitatea Dobrosloveni din jude\u021bul Olt, care este coordonat \u0219tiin\u021bific din anul 2013 de Universitatea din Bucure\u0219ti, a fost propus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO<\/strong>, privind Limesul roman \u00een Dacia.<\/p>

Cel mai mare ora\u0219 rom\u00e2n de la sud de Carpa\u021bi<\/strong><\/p>

Situl arheologic Re\u0219ca-Romula, cu cele peste 306 hectare ale sale, a fost cel mai mare ora\u0219 roman de la sud de Carpa\u021bi, acolo fiind \u0219i re\u0219edin\u021ba guvernatorului provinciei Dacia Inferior (Malvensis). Ora\u0219ul a fost \u0219i un important centru economic \u0219i comercial pentru regiunea Dun\u0103rii de Jos \u00een epoca roman\u0103, fiind a\u0219ezat de-a lungul unui drum roman care lega Grecia de Tracia, Moesia Inferior \u0219i Dacia.<\/p>

A\u0219ezat pe terasa vestic\u0103 a r\u00e2ului Olt, Romula a fost o vreme \u0219i un ora\u0219  pe frontiera Imperiului Roman. Importan\u021ba sa strategic\u0103 a reie\u0219it \u00eenc\u0103 din timpul  primului r\u0103zboi dintre daci \u0219i romani din anii 101-102, c\u00e2nd \u00een localitate a fost construit un castru roman, \u00een regiunea ocupat\u0103 de ace\u0219tia. Pe teritoriul ora\u0219ului ar mai exista \u00eenc\u0103 dou\u0103 castre identificate de Fernando de Marsigli, un c\u0103pitan austriac, la finele secolului al XVII-lea. La acestea se adaug\u0103 \u00eenconjurarea ora\u0219ului, \u00een anul 248, de c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Fili Arabul cu un zid de ap\u0103rare, care \u00een prezent \u00eei poart\u0103 numele, \u00een anul \u00een care Roma \u00eemplinea 1000 de ani de la fondarea sa, \u00eemp\u0103ratul fiind la Romula.<\/p>

Universitatea din Bucure\u0219ti, implicat\u0103 \u00een proiect de aproape \u0219ase decenii<\/strong><\/p>

\u00cenc\u0103 din anul 1965, atunci c\u00e2nd au fost demarate primele cercet\u0103ri sistematice de amploare pe \u0219antierul arheologic Romula-Re\u0219ca, Universitatea din Bucure\u0219ti a fost implicat\u0103 \u00een proiect prin figura renumitului arheolog prof. univ. dr. Dumitru Tudor<\/strong>, decanul Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti de la acea vreme.<\/p>

\u00cen prezent, Universitatea din Bucure\u0219ti asigur\u0103 conducerea \u0219tiin\u021bific\u0103 prin dr. Mircea Negru<\/strong>, colaboreaz\u0103 cu Muzeul Jude\u021bean Olt \u0219i Institutul de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d din Bucure\u0219ti pentru cercetarea \u0219i valorificarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a rezultatelor, av\u00e2nd de asemenea sus\u021binerea Consiliului Local al comunei Dobrosloveni din jude\u021bul Olt \u0219i al Consiliului Jude\u021bean Olt \u00een finan\u021barea \u0219i valorificarea turistic\u0103 a sitului arheologic.<\/p>

De altfel, \u0219antierul arheologic de la Romula-Re\u0219ca a reprezentat \u00een ultimii ani o important\u0103 tem\u0103 de cercetare pentru profesorii UB. De exemplu, \u00een anul 2017, UB a coordonat proiectului de cercetare intitulat ,,Romula \u2013 Capitala provinciei romane Dacia Inferior (Malvensis)\u201d<\/a><\/strong>.<\/p>

Proiectul a avut loc ca urmare a identific\u0103rii unei cl\u0103diri din epoca roman\u0103, situate \u00een zona Fortifica\u021biei Centrale a sitului arheologic, care p\u0103streaz\u0103 \u00eentr-o cantitate impresionat\u0103 fragmente din provincia Dacia roman\u0103 (peste 1400 de fragmente). Situl arheologic a putut fi vizitat de c\u0103tre participan\u021bi, \u00een cadrul Zilelor Por\u021bilor Deschise.<\/p>

Universitatea din Bucure\u0219ti a organizat o serie de activit\u0103\u021bi de cercetare care au presupus, printre altele prelevarea unei serii de probe pentru investiga\u021bii biologice, activitate coordonat\u0103 de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc<\/strong>, prorector pentru Cercetare al UB \u0219i cadru didactic la Facultatea de Biologie, efectuarea de fotografii \u0219i \u00eenregistr\u0103ri video aeriene \u00een zona sitului arheologic de c\u0103tre conf. univ. dr. Ionu\u021b \u0218andric<\/strong> de la Facultatea de Geografie pentru adunarea de informa\u021bii topografice \u00een sprijinul identific\u0103rii unor posibile structuri arheologice care vor fi verificate \u0219i cercetate \u00een viitor.<\/p>

\u00cen acest scop, conf. univ. dr. Florica Mihu\u021b<\/strong>, cadru didactic la Facultatea de Istorie \u0219i director al Centrului de Istorie Comparat\u0103 a Societ\u0103\u0163ilor Antice (CICSA), a studiat pe situl arheologic \u0219i la Muzeul Romana\u021biului din Caracal o serie de c\u0103r\u0103mizi cu impresiuni de sandale romane, \u0219tampile de produc\u0103tori \u0219i graffiti.<\/p>

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 s-au efectuat sondaje pedologice de c\u0103tre conf. univ. dr. Ionu\u021b S\u0103vulescu<\/strong>, prodecan al Facult\u0103\u021bii de Geografie a UB, \u00een vedere identific\u0103rii zonelor de unde s-a extras materia prim\u0103 pentru producerea c\u0103r\u0103mizilor romane de la Romula.<\/p>

Noi perspective \u00een cercetarea \u0219i valorizarea acestui sit arheologic<\/strong><\/p>

\u00cencep\u00e2nd cu 3 iulie 2023 au fost reluate cercet\u0103rile sistematice pe situl arheologic Romula-Re\u0219ca, zona urm\u00e2nd a fi scanat\u0103 \u0219i investigat\u0103 cu ajutorul echipamentelor moderne, de tip drone.<\/p>

Cercet\u0103rile vor dura aproximativ o lun\u0103 \u0219i vor fi finalizate pe 3 septembrie 2023, dup\u0103 care rezultatele descoperirilor vor fi analizate de c\u0103tre speciali\u0219tii \u00een domeniu \u0219i diseminate \u00een publica\u021bii de impact \u0219tiin\u021bific.<\/p>

\u00censcrierea fortifica\u021biei rom\u00e2ne centrale de la Romula pe Lista Monumentelor UNESCO va fi o recunoa\u0219tere a importan\u021bei strategice a acestui ora\u0219, aflat pe grani\u021ba Imperiului Roman, deschiz\u00e2nd, astfel, noi perspective \u00een cercetarea \u0219i valorizarea acestui sit arheologic, \u00een func\u021bie de importan\u021ba sa \u00een cadrul istoriei civiliza\u021biei romane la Dun\u0103rea de Jos.<\/p>

Romula-Re\u0219ca este cel mai mare centru urban roman din Oltenia \u0219i un sit arheologic de referin\u021b\u0103 pentru cunoa\u0219terea epocii romane \u00een regiunea Dun\u0103rii de Jos, aflat \u00een aten\u021bia institu\u021biilor abilitate pentru a fi inclus \u00een lista monumentelor istorice UNESCO.<\/em><\/p>

Mai multe informa\u021bii despre situl arheologic Romula-Re\u0219ca din localitatea Dobrosloveni din jude\u021bul Olt, coordonat de UB, pot fi consultate aici<\/a><\/strong>.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Situl arheologic Re\u0219ca-Romula din localitatea Dobrosloveni din jude\u021bul Olt, care este coordonat \u0219tiin\u021bific din anul 2013 de Universitatea din Bucure\u0219ti, a fost propus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, privind Limesul roman \u00een Dacia. Cel mai mare ora\u0219 rom\u00e2n de la sud…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":3360,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[38],"tags":[],"class_list":["post-3359","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-ultimele-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3359","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3359"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3359\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3361,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3359\/revisions\/3361"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3360"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/evenimenteub.gdt6.eu\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}